O le a le mea e fafaga ai le taifau pe a uma ona fanau mai?

Fafagaina o le taifau pe a uma le fananau mai o se mea ogaoga, ona o le tauaveina ma le oloa a le fanau, pe o le a lava le mea e fai mai ai, o se malosi malosi mo le tino o le manu. Ina ia mafai e lau fagafao ona toe vave maua i se taimi vave, o lau galuega o le tuʻuina atu lea ia te ia o se mea saʻo ma paleni.

Taumafa a le taifau i le taimi o le failele

O lea, pe faapefea ona fafaga le taifau pe a uma ona fanau mai ? O le taliina o lenei fesili, e tatau ona maitauina o le manava o se meaʻai peʻa a foliga mai o puppeti mo se taimi o le a matua faateleina. E saʻo lelei lenei tulaga - aua o le ai ai se galuega faigata: ia fafaga pepe laiti, ae sili ona lelei. O aso muamua e tolu talu ona faʻatagaina, e fautuaina e veterinarian se meaʻai mama: susu-susu susu, cereals, mutia, tele vai. A maeʻa ni nai aso, e mafai ona e fesuiaʻi i meaai sili atu ona mamafa ina ia mautinoa le maualuga ma le taua o le susu.

O mea taumafa a le taifau pe a uma le fānauga e tatau ona vaevaeina: avatu ia meaʻai i ni vaega laiti i le fa i le lima itula. Afai tatou te talanoa e uiga i le pasene o oloa, ua fautuaina e le au atamamai le tausisia o le polokalame lenei: aano ma iʻa e tatau ona tusa ma le 45% o le taumafataga, ituaiga o meaʻai - 30%, fualaau faisua fou ma le kuka - 15%, susu, cheese cheese ma yogurt - 10%. Lelei lelei i luga o le lactation o kāloti mata, iʻa ma le oat-flakes. Ia mautinoa e maua e le manu se aofaiga o le vai. Afai e teena e le taifau le vai, tuu se fasi pata i totonu o le pesini e tosina ai i se manogi. Aua nei galo e uiga i vitamini ma amino acids: e tutusa le taua mo le soifua maloloina o le tina talavou, ma mo le tuputupu aʻe ma le atinaʻeina o ana pepe.

O le taumafa a le taifau tausi maʻi e tatau ona ola pea: lua vaiaso talu ona uma le fanau mai, avatu ia te ia le faaluaina o meaai, tolu vaiaso mulimuli ane - tolu taimi. A mavae le masina, o le susu o le a alu i le paʻu, ma faasolosolo malie lava le manaʻo o le taifau e faʻasolosolo.