Erythrocytes i le toto - o le masani

Erythrocytes o sela ia o vaega o le toto o le tino. O nei totola toto mumu e aofia ai se elemene taua e pei o le hemoglobin. O le galuega a erythrocytes o le tuʻuina atu o le okesene i tisipenisione o le tino, carbon dioxide mai ia i latou. O le ola o se tasi erythrocyte e fesuisuiai i totonu o le fa masina. Afai e te tilotilo atu ia i latou i lalo ole microscope, e mafai ona e vaʻaia o loʻo maua e sela se foliga faʻapitoa i itu uma. O le lanu o le toto mumu mumu e mumu, e mafua mai i le mea e maua i le hemoglobin i totonu o le masini.

O tulaga masani o le numera o tino mumu i le toto

O le tulaga masani o erythrocytes i le toto e faapenei:

A oʻo ina maua le toto mūmū mūmū pe a faʻavasega le toto i luga pe lalo ifo o le masani, e mafai ona tautala i soʻo se togafitiga. E le gata i lea, o lenei mea e mafai ona le tumau ma e le o iai se tulaga lamatia. Mo se faʻataʻitaʻiga, i le taimi o le maitaga, o le mea erythrocyte i totonu o le toto e sili atu ona taua i lalo o le masani. E mafua lenei ona o le leai o se uʻamea ma sina faʻaitiitia o le toto ona o le faaputuputu o le vai.

Ina ia fuafuaina le numera o lela mumu, o le a faia se suʻega toto. A maeʻa lenei mea, o le taunuuga e faʻatusatusa i tulaga masani. E faʻatatau i le matua ma le vaʻai a se tagata, o loʻo i ai se masani masani o toto mumu mumu i le toto.

Faateleina numera o lela mumu toto

Afai ei ai le malosi tele i le masani masani o lela mumu i totonu o le toto, e mafai ona tautala i le ogaoga o le galala ma tuga tuga.

Faatasi ai ma sina siitaga laʻititi i le numera o lela mumu, o mea nei e mafai ona tupu:

  1. O le tagata maʻi e nofo i luga o mauga pe ua i ai i se setete o se okesene le mafaamatalaina mo se taimi umi.
  2. E i ai faʻalavelave faʻafuaseʻi ma le popole tele.
  3. O se tagata e afaina i le faaumiumi o le malosi faaletino, ma, o se taunuuga, ua faaalia le tele o galuega.

O ia tulaga e le o manatu i tulaga faafomaʻi, ma o le maualuga o erythrocytes i le toto e toe foi mai i le masani, i le taimi lava na aveesea ai le mafuaʻaga o le paʻu.

O le solia o le faʻaleagaina o le tele o le erythrocyte masani i totonu o le toto i le tele o taimi. E mafai ona talanoa e uiga i le erythremia - o le solia o le faagasologa o le fausia o sela toto. E le gata i lea, o se numera faateleina o nei suauu o loʻo faʻaalia ai le i ai o tulaga faʻaleagaina nei:

O le toto e nafa ma le faʻaaogaina ma le faʻaaogaina o lela toto mumu ua faʻaaluina, ma pe a faʻaalia lenei metasisi o lenei galuega e taofia.

Faatasi ai ma le tele o mafuaʻaga e mafua ai le faateleina o le toto mumu, e iai foʻi le maʻi fatu faʻapitoa. Ma o latou fuainumera foi o le a faateleina i launiva eseese o mama.

Afai e faʻaititia le numera o lela mumu

O le faʻateleina o le faʻaitiitia o tino mumu e mafua ona o le faʻasologa o le anemia. E ui i le taua tele o le tulaga masani, o se suʻega toto i le taimi o le maitaga i fafine e seasea ona faaalia ai le aofaʻi o lela mūmū totoga i totonu o tapulaʻa ua faʻatuina mo lenei vaega. E le gata i le faateleina o le tele o le vai, iinei e le lava le vitamin B.

O le tele lava o mafuaʻaga mafuaʻaga e mafai ona avea ma tulaga faʻaleagaina e fesoʻotaʻi ma le faʻaleagaina o le fausaga ma le fausaga i le telefoni feaveaʻi. E tupu foi i le taimi o le faʻasologa, o le erythrocyte count e ono faʻaitiitia i fafine ona o le le maua o le toto.

Faʻaitiitia le fuainumera o lela mumu i totonu o le toto, e ui lava i tulaga eseese mo tulaga eseese, e oʻo atu ai i le faʻaitiitia o le puipuiga ma le faʻaleagaina o le soifua maloloina. E tatau i tagata uma ona taumafai e suʻe se taimi ia le itiiti ifo ma le taʻitasi i le tausaga e tuʻuina atu ai se suʻega masani o le toto. O le mea lea e tatau ai, muamua lava, ina ia nofouta i le tulaga o le tino ma mafai ai ona puipuia faʻamaʻi ola.