Afai e te maʻi pe na o le lagonaina o sina malaise, o le suʻega toto o le a taʻuina atu ia te oe mea o loʻo tutupu i totonu o le tino. O faailoilo taʻitasi o le toto e maua ai le tulaga masani o tulafono masani, o le suiga o loʻo faʻaalia ai le tupuga o nisi o gaioiga.
Muamua lava, i le suʻega o le toto, latou te tilotilo pe ua faateleina le leukose, talu ai o loʻo latou gafa ma le faʻatauina o siama ma faʻamaʻi.
E taua le malamalama pe o le a tonu lava le mafuaaga o le faateleina o le anotusi o leukocytes i totonu o le toto, ina ia mafai ai ona i ai se manatu pe o le a le tomai e faaaoga i le lumanai.
Aisea ua siitia aʻe ai leukocytes i le toto?
O leukocytes o sela paʻepaʻe toto e fesootaʻi ma vevela puipuia, lea, pe a faʻamalosia e se microorganism pathogenic poʻo ni tino mai fafo, amata ona tau ma i latou, lea latou te faateleina ai a latou fuainumera. O le tulaga lea e faateleina ai le tele o nei toto, i le vailaau e taʻua o leukocytosis.
E maualuga le maualuga o leukocytes i totonu o le toto i tulaga faapena:
- ma faʻamaʻi pipisi, e pei o le bronchitis poʻo le niumonia, oa latou mea o le a sili ona maualuga i aso muamua o faʻamaʻi;
- e avea ma se taunuuga o le atinaʻega o le faʻaleagaina o le tino i so o se totoga o le tino;
- pe a aafia i siama (rubella, hepatitis, mononucleosis , HIV);
- pe a uma ona mauaina se faʻalavelave faʻavevesi, le maua o le toto poʻo le faʻafefe toto i le taimi o le taotoga;
- pe a faʻapipiʻi e le tino ni meaʻai (helminths, lice, mites);
- pe a faʻaʻona, faʻafefe, faʻasusu pe mu e pei o se tali atu i le le lava o mea o le vai i le tino.
- ma faʻamaʻi o le toto (leukemia) ma le ivi o le ponaivi;
- pe a oʻo mai se maʻi mama;
- pe a maeʻa se fatu fatu poʻo se taʻavale;
- o se taunuuga o se maʻi o le autoimmune;
- faatasi ai ma se faʻavavega o allergies ma le faʻaaogaina o vailaau faʻamaʻi;
- pe a maeʻa le maualuga o le tino ma le lagona (o le faailo o loʻo fesiligia e vave lava ona toe foʻi i mea masani pe a maeʻa se malologa);
- ma le tele o le taumafaina o aano o manu ma isi mea e maua mai i manu, e pei ona iloa e le tino o se tino mai fafo ma amata ona tau.
- i le taimi o le maitaga, faʻaleagaina, ma le tele o masina talu ona fanau.
I faʻamaʻi e aʻafia ai siama siama ma le pulusal process (abscess, sepsis), o eseesega e ese mai i le numera o siama o vaega eseese o leukocytes.
Togafitiga o le maualuga leukocytes i le toto
Leukocytosis, faʻalagolago i le mafuaʻaga na mafua ai, e faʻaleagaina ma faʻaleagaina.
Afai o le numera faateleina o leukocytes i totonu o le toto e afua mai i mafuaga o le tino (le paleni o meaai, maitaga, le mamafa), ona tatau ai lea ona faaitiitia, e tatau ona suia lou olaga:
- Faʻamaʻo le 'ai.
- Tele le malologa.
- Aloese mai le siʻitia o luga poʻo le vevela i luga o se tala o le faʻaitiitia o le puipuiga.
Afai o loʻo e maua le leukocytosis, o lona uiga o le maualuga o le toto o lenei vaega o le a pa'ū, pe a maeʻa togafitiga o le maʻi na mafua ai. O se togafitiga eseese e faʻaitiitia ai le maualuga o leukocytes i totonu o le toto e le o saunia.
O le tele o taimi, i le tulaga o maʻi, e tatau ona e faia se suʻega toto i le amataga ma i le faaiuga o togafitiga. E talafeagai lenei mea ina ia mafai ai ona iloa le suiga o suiga i le aofaʻi o sela paepae paʻepaʻe, aua o le auala lena e mafai ai ona e fuafua pe afai o loʻo iai pea le tele o meaola leaga e totoe. Ae, ina ia mafai ona saʻo le taunuuga, e tatau ona ave le toto i luga o se manava gaogao. I le afiafi o le suʻega, ua fautuaina e le au atamamai le aloese mai le mamafa o le tino, asia le sauna po o le sauna.